Lume trista
Ma duceam ieri in taclale sa ma intalnesc cu femeia si un grup de prieteni. Pe drum, in autobuz, ma uitam la lume. Toti erau tristi, apatici, fara chef de viata. Se uitau in pamant fara sa zica nimic, fara ca fetelor sa exprime ceva.
Deja nu mai vezi suparare, nervi, frustrare pe fetele oamenilor, vezi resemnare, se complac in viata lor trista de zi cu zi asteptand probabil sa se termine. Femei cu cate o punga in mana, barbati mirosind a transpiratie, persoane care dadeau buna seara atunci cand se urcau in autobuz, pusti care ascultau manele la telefon. Toate astea ne inconjoara zi de zi fara vreo speranta de mai bine.
Peste toate astea vremea de afara nu ajuta deloc. E frig, totul e umed, e intunecat, innorat, totul e gri, anost… Vreau sa vina iar vara colorata, plina de fete zambitoare, de rochite scurte si decolteuri generoase.