Salut din drum omul unilateral dezvoltat
Nu inteleg de ce toata lumea care ma vede stand treaza noaptea crede ca ma ratez. Nu inteleg de ce lumea se enerveaza cand ma vede ca citesc. Nu inteleg de ce se enerveaza cand ma vede ca scriu.
Scria zilele astea Andrei despre ceva foarte frumos, si anume despre regasirea de sine. Am trecut si eu prin zona tampon, si inca mai trec. Am mereu impresia ca trebuie sa fac ceea ce trebuie, si nu ceea ce imi place. Old story.
Ce se intampla insa daca ce place E ceea ce trebuie? Nu in totalitate, dar totusi atat de adevarat. Zona tampon de care vorbeste Andrei cred eu ca e atunci cand in timpul pe care il ai trebuie sa iti duci la capat o datorie, in cazul meu cand, de exemplu, ma simt vinovata cand citesc literatura cand as putea citi economie sau drept pentru examene.
Ma bucur ca am ocolit ideea de a studia unele lucruri care imi plac la facultate. Cred ca e nevoie de o depasire de sine ca sa fii ceva mai implinit. Cred ca e nevoie sa faci ceea ce trebuie pentru a excela in ceea ce iti place. Exista asadar doua tipuri de ratare: cea a celuia care face doar ceea ce trebuie (desi ii place) si cea a celuia care face doar ceea ce ii place (caz in care pasiunea va deveni greoaie sau cel putin limitanta).
Cand citesc eu ma simt fericita. La fel cand mazgalesc cu tempera groasa si colorata o foaie de caron. Sau cand pictez pe sticla. Sau cand scriu niste randuri care imi plac. La fel de fericita ca si cand eram mica si stiam mai multe despre civilizatiile antice decat stie astazi un doctorand. Fara gluma.
E nevoie de lucruri care iti plac. Cand stau noaptea si invatz, dupa o zi lunga de cursuri si servici ma apuca migrenele. Aia e obositor si nesanatos. Dar cand stau noaptea sa citesc o carte buna si nu trebuie sa ma trezesc la o ora anume, nu e nesanatos, e binefacator. Zambesc. Gandesc. Imi amintesc. Reproduc. Produc. Imit. Anticipez. Veti rade, dar e adevarat.
Atunci cand simti TU ca un lucru iti face bine, cel mai probabil ca iti face. Fuck sfaturi de reviste, pareri generale, oameni care se “realizeaza” in viata. Urasc cand aud “Vezi ea se concentreaza 24/ 24 pe ce face”. Pai si ce daca nu a primit vreodata o floare? Si ce daca e neinteresanta? Si ce, daca nu iti zice nimic? Si ce , daca nu face decat sa vomite o pseudostiinta? Si ce daca nu stie absolut nimic in plus?
As vrea sa ma lasati frumos in nesanatatea si nebunia mea. Sau oferiti-mi alta. Mersi.Ah, si imi place noaptea.
Salut din drum omul unilateral dezvoltat