Nu vreau mai nimic.
Exista unele lucruri pe care nu pot sa ti le spun. Nu pot sa-ti spun, de pilda, ca locuiesti la mine in stomac. Nu pot sa-ti spun ca, la gandul singur de a-ti gasi pielea pe pielea mea, ma emotionez pana la greata. Ca mi se pune un nod in gat cand pronunti unele cuvinte.
Nu pot sa iti spun nici care sunt. Nu pot sa-ti spun ca ma gandesc la tine cand curat morcovi. In niciun caz nu pot sa-ti spun ca uneori vreau doar sa-ti dorm ghemuita in brate. Ca uneori intotdeauna. Ca ai alta densitate, alta aerisire decat am eu. Una care se potriveste perfect si pe care o simt, aproape tactil, cu pistilul orientat catre tine. Ca esti atat de pur barbat. Si ma intelegi atat de bine.
Stiu cat ar fi de stupid sa auzi astea. Dar stiu si ca unele lucruri se mai intampla. Si se intampla sincer. Pentru ca nimeni inca nu a reusit sa ma protejeze atat de simplu din cuvinte. In afara de tine.